SEDENTÁR, -Ă adj. (Despre oameni) Care șade tot timpul; care stă mai mult acasă; (despre îndeletniciri) care se face, se exercită șezând; lipsit de mișcare. ♦ (Despre populații) Stabil; nemigrator, fixat de un loc stabil. [Cf. fr. sédentaire, lat. sedentarius < sedare – a fi așezat]. Vezi definitia »

HANGÁR, hangare, s. n. Construcție amplasată în apropierea pistei de decolare și aterizare, destinată adăpostirii, reparării, reviziei și întreținerii avioanelor. – Din fr. hangar. Vezi definitia »

SCHIPETÁR, schipetari, s. m. Denumire autohtonă pe care și-o dau albanezii. – Cf. alb. Shqipëtar. Vezi definitia »

ENTOZOÁR, entozoare, s. n. (La pl.) Nume generic dat animalelor care trăiesc ca parazite în interiorul unei vietăți; (și la sg.) animal din această categorie. [Pr.: -zo-ar] – Din fr. entozoaire. Vezi definitia »

MONOCULÁR, -Ă adj. Cu un singur ochi. [< fr. monoculaire, cf. gr. monos – unic, lat. oculus – ochi]. Vezi definitia »