STIHUÍRE, stihuiri, s. f. (Rar) Faptul de a stihui; versificație; poezie. – V. stihui. Vezi definitia »

FERÍRE, feriri, s. f. Faptul de a (se) feri; fereală. – V. feri. Vezi definitia »

ÎMPROȘCÁRE, împroșcări, s. f. Acțiunea de a împroșca; stropire; împroșcătură (1). – V. împroșca. Vezi definitia »

REROMANIZARE s.f. (?sursa) fenomen specific sec. al XIX-lea prin care, datorita legatutilor culturale cu Franta intretinute de o intreaga generatie de intelectuali, vorbitori de limba franceza, are loc o imbogatire a vocabularului limbii romane cu termeni de origine franceza Vezi definitia »

APLECĂTOÁRE adj. f. (Despre animale) Care dă să sugă, care are lapte. – Din apleca + suf. -(ă)toare. Vezi definitia »