Definita cuvantului progenitură
PROGENITÚRĂ s.f. Vlăstar, urmaș; (la animale) pui, prăsilă. [< fr. progéniture].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu progenitură
zoánă (-ne), s. f. – Ciuruială, tărîțe mari. Sb., slov., ceh. zona (Tiktin; Candrea). Vezi definitia »
mangoánă s.f. (reg.) persoană (sau vită) mătăhăloasă, greoaie. Vezi definitia »
DISEÁRĂ adv. v. deseară. Vezi definitia »
BRONHIOLÍTĂ s.f. Inflamație a bronhiolelor. [Var. bronșiolită s.f. / < fr. bronchiolite]. Vezi definitia »
popelcúță, popelcúțe, s.f. (reg.) mânătarcă mică, popelcă mică. Vezi definitia »