Definita cuvantului prolațiune
PROLAȚIÚNE s.f. 1. (Lingv.) Pronunțare. 2. Discurs, vorbire. [Cf. lat. prolatio, fr. prolation, it. prolazione].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prolațiune
ABLAȚIÚNE s.f. 1. Operație chirurgicală prin care se îndepărtează total sau parțial un organ, un țesut sau un membru bolnav. 2. (Geol.) Transportare (prin acțiunea apei, a vântului, a ghețarilor etc.) a materialului rezultat din dezagregarea rocilor. ♦ Reducere a masei unui ghețar prin topire, evaporare sau distrugere mecanică. 3. (Astr.) Fenomen fizic în urma căruia un meteorit, satelit etc., străbătând atmosfera, pierde din substanță datorită încălzirii sale până la incandescență. [Var. ablație s.f. / cf. fr. ablation, lat. ablatio]. Vezi definitia »
REVERSIÚNE s.f. 1. Întoarcere, revenire a unor bunuri donate la primul proprietar când persoana căreia i-au fost donate moare fără a avea copii. 2. Tratament termic aplicat unor aliaje cu bază de aluminiu pentru a elimina efectele îmbătrânirii. ♦ (Fiz.) Schimbarea ordinii de succesiune în timp a stărilor prin care trece un sistem în cursul unei transformări; reversare. 3. Conversie. [Var. reversie s.f. / < fr. réversion, cf. lat. reversio]. Vezi definitia »
ASERȚIÚNE, aserțiuni, s. f. Afirmație. [Pr.: -ți-u-] – Fr. assertion (lat. lit. assertio, -onis). Vezi definitia »
SUBÓRDINE s. f. subordonare. ♦ în ~(le cuiva) = inferior, de rang mai mic, sub conducerea cuiva. (< it. subordine) Vezi definitia »
DECLARAȚIÚNE s.f. v. declarație. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z