Definita cuvantului prolațiune
PROLAȚIÚNE s.f. 1. (Lingv.) Pronunțare. 2. Discurs, vorbire. [Cf. lat. prolatio, fr. prolation, it. prolazione].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prolațiune
cioáne s.f. pl. (reg.) 1. talpa-gâștei. 2. creasta cocoșului. Vezi definitia »
actiune neselectiva Vezi definitia »
depredațiúne s.f. (înv.) jaf, furt, pradă. Vezi definitia »
apúne (apún, apús), vb.1. (Despre soare și aștri) A asfinți, a scăpăta. – 2. A decădea, a fi în declin. – 3. A pieri, a muri. – Mr. apun. Lat. appōnĕre „a împreuna” (Șeineanu, Semasiol., 181; Pușcariu 104; Candrea-Dens., 1462; REW 551; DAR); cf., cu alte sensuri, it. apporre, v. prov. apondre, v. sp. aponer, port. apôr. Semantismul rom. se explică printr-o fază intermediară „a (se) pune sub” sau „a coborî”, care se mai păstrează în mr. (casă apusă „casă joasă”). Sensul primitiv s-a conservat în gal. din Lubián apor „a înjuga boii”. Pentru uzul rom., rom. preferă vb. simplu, cf. it. ponente, sp. poniente, ponerse el sol, port. poente. Der. apus, s. n. (asfințit de soare; occident); apusean, adj. (occidental). Expresia soare apune a trecut în ngr. σορουπώνει „noaptea cade”, cf. alb. serpont „crepuscul” (Meyer 381). Vezi definitia »
BALANCHINE, George (pe numele adevărat Gheorghi Melitonovici Balancivadze) (1904-1983), balerin și coregraf american de origine gruzină. Important reprezentant al stilului neoclasic. A fondat Școala americană de balet (1934) și , pe baza ei, Baletul american (1948), care au marcat profund coregrafia nord-americană. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z