Definita cuvantului pronunțare
PRONUNȚÁRE s.f. Acțiunea de a (se) pronunța și rezultatul ei; pronunție; (spec.; jur.) dare a unei sentințe; sentință pronunțată. [< pronunța].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pronunțare
DEFLEGMÁRE s.f. Acțiunea de a deflegma. [< deflegma]. Vezi definitia »
INJECTÁRE s.f. Acțiunea de a injecta. [< injecta]. Vezi definitia »
ȘMOTRÍRE, șmotriri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a șmotri și rezultatul ei. – V. șmotri. Vezi definitia »
TURNÁRE1, turnări, s. f. Acțiunea de a turna1; turnat1. – V. turna1. Vezi definitia »
ÎNTRAJUTORÁRE s. f. Ajutorare reciprocă, ajutor mutual. – Întru + ajutorare. Vezi definitia »