GLÍE, glii, s. f. (Pop.) 1. Pământ, ogor; fig. patrie. ◊ Expr. Sub glie = în mormânt. 2. Brazdă de pământ (cu iarbă cu tot, câtă se poate desprinde o dată cu hârlețul). – Et. nec. Vezi definitia »

PNEUMOCOCÍE s.f. (Med.) Ansamblu de accidente morbide provocate de pneumococ. [Gen. -iei. / < fr. pneumococcie]. Vezi definitia »

FOTOOFTALMÍE s. f. inflamație simultană a corneei și a conjunctivei, produsă de radiațiile ultraviolete. (< engl. photophthalmia) Vezi definitia »

DROMOMANÍE s. f. impuls irezistibil de a călători. (< fr. dromomanie) Vezi definitia »

păhuíe, păhuí, s.f. (reg.) 1. ramură de fag pusă la stâlpul porții de 23 aprilie. 2. căpiță mare de fân. 3. (la pl.) prăjinile lungi așezate pe vârful clăilor de fân sau peste coama șirelor de paie; martaci, panze, păuși, păuze. 4. persoană înaltă, slabă și neîndemânatică. Vezi definitia »