OBLIGÁȚIE, obligații, s. f. 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor și-i dă dreptul de a primi, pentru suma împrumutată, un anumit venit fix sub formă de dobândă. [Var.: obligațiúne s. f.] – Din fr. obligation, lat. obligatio, -onis. Vezi definitia »

ANORHIDÍE s. f. Lipsă congenitală, accidentală sau datorată extirpării chirurgicale, a testiculelor. – Din fr. anorchidie. Vezi definitia »

HELIOCROMÍE s. f. (Poligr.) Tipar adânc, policrom. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliochromie. Vezi definitia »

HIPERKALIEMÍE s. f. creștere a cantității de potasiu din sânge; hiperpotasemie. (< fr. hyperkaliémie) Vezi definitia »

MINERALIZÁȚIE s. f. 1. mineralizare. 2. depozitare a unor substanțe minerale în țesuturile vii. (< fr. minéralisation) Vezi definitia »