Definita cuvantului prostrație
PROSTRÁȚIE s.f. Stare de totală indiferență față de ceea ce se petrece în jur, cauzată de oboseala excesivă a nervilor; depresiune morală, apatie. [Gen. -iei. / cf. fr. prostration, lat. prostratio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu prostrație
múie s. f. – (Arg.) Gură, plisc. Țig. mui (Graur 174; Juilland 169). Se folosește aproape exclusiv în forma art. și în expresii. Vezi definitia »
ARITMÍE s.f. 1. Lipsă de ritm, neregularitate în succesiunea silabelor accentuate ale unui vers. 2. Tulburare a ritmului normal al inimii. [Gen. -iei. / < fr. arythmie]. Vezi definitia »
vrăcebnicíe s.f. (înv.) medicină; doctorie. Vezi definitia »
CHIROMANȚÍE s. f. pretinsă putere de ghicire a viitorului după liniile palmei. (< it. chiromanzia, fr. chiromancie) Vezi definitia »
INJÚRIE s.f. 1. Jignire, insultă. 2. (Rar) Acțiune cu efect vătămător. [< fr. injure, cf. lat. iniuria – nedreptate]. Vezi definitia »