SÉRV, -Ă s. m. f. 1. (în feudalism) șerb. 2. servitor. (< lat. servus) Vezi definitia »

pârv, -ă, adj. 1. (înv. și reg.; despre oi) cu lâna scurtă, groasă, creață și puțină. 2. (despre capre) fără păr. 3. (despre oameni) scund. Vezi definitia »

PELTINÉRV, -Ă adj. (Despre frunzele peltate) Cu nervuri ramificate de la centru către margine ca niște raze. [< fr. peltinerve, cf. lat. pelta – scut, nervus – nerv]. Vezi definitia »

NERV s. m. 1. formație anatomică din fascicule de fibre, care conduc excitațiile senzitive de la organele periferice ale corpului către centrul celular și excitațiile motorii de la centrul celular către periferie. 2. (pl.) stare de încordare, de surescitare. 3. (fig.) putere, forță, vigoare. (< lat. nervus, it. nervo, fr. nerf) Vezi definitia »

PENINÉRV, -Ă adj. (despre frunze) cu nervuri penate. (< fr. penninerve) Vezi definitia »