Definita cuvantului protonotar
PROTONOTÁR s.m. (Ist.) Prelat de pe lângă curia romano-catolică, însărcinat să primească actele consistoriilor și ale proceselor de beatificare. ♦ Prim-cancelar și secretar al curiei imperiale; arhicancelar. [Cf. it. protonotario, fr. protonotaire].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu protonotar
GHIDUȘÁR, ghidușari, s. m. (Rar) Om ghiduș. – Ghiduș + suf. -ar. Vezi definitia »
SIMILÁR, -Ă, similari, -e, adj. De aceeași natură, de același fel; asemănător, analog. – Din fr. similaire. Vezi definitia »
PLANTÁR, -Ă adj., s. m. (mușchi) al tălpii piciorului. (< fr. plantaire) Vezi definitia »
BECÁR, becari, s. m. Semn grafic pe portativ care, anulând un bemol sau un diez anterior, indică revenirea la tonul natural al unei note muzicale. – Din fr. bécarre. Vezi definitia »
TUBÁR, -Ă adj. (Anat.) Referitor la trompele lui Eustache. [Cf. fr. tubaire]. Vezi definitia »