ASINCRONÍSM s.n. Caracterul a ceea ce este asincron. ♦ Lipsă de concordanță în timp. ♦ Efect cinematografic dintre coloana vizuală și cea sonoră. [Cf. it. asincronismo]. Vezi definitia »

ALELOMORFÍSM s.n. Totalitatea relațiilor dintre alelele aceluiași caracter. [< fr. allélomorphisme]. Vezi definitia »

SUPRAREALÍSM s. n. Curent literar și artistic apărut în prima jumătate a sec. XX, care pune accentul pe activitatea spontană a imaginației și pe exploatarea zonelor iraționalului în creația artistică. [Pr.: -re-a-] – Supra- + realism (după fr. surréalisme). Vezi definitia »

MONADÍSM s. n. sistem filozofic al lui Leibniz, potrivit căruia universul este alcătuit din monade; monadologie. (< fr. monadisme) Vezi definitia »

MUTUALÍSM s. n. 1. sistem de ajutor reciproc. 2. simbioză (1). (< fr. mutualisme) Vezi definitia »