NEOREALÍSM s.n. 1. Curent filozofic contemporan care consideră că ontologia are o autonomie absolută față de gnoseologie, obiectul cunoașterii constituind o „realitate” independentă de subiectul cunoscător și de procesul cunoașterii. 2. Curent în literatura, artele plastice și cinematografia italiană contemporană, care se manifestă printr-o tendință de apropiere de faptul real, de viața cotidiană a oamenilor, prezentând, alături de personaje și fenomene tipice, fapte brute, mărunte, nesemnificative. [Cf. fr. néo-réalisme, it. neorealismo]. Vezi definitia »

ABSENTEÍSM s.n. 1. Exploatare a pământului pe care o făcea proprietarul printr-un intermediar, el ținându-se departe de proprietatea sa. 2. (Psih.) Lipsă de asiduitate în muncă; comportament al celui care este adesea absent. [< fr. absentéisme]. Vezi definitia »

TEANDRÍSM s. n. doctrină religioasă care susține natura divină și umană a lui Cristos. (< it. teandrismo) Vezi definitia »

ATONÍSM s. n. cult monoteist cu adorarea discului solar, ca aspect vizibil al divinității. (< Aton, Soarele la vechii egipteni + -ism) Vezi definitia »

VEGETARIANÍSM s. n. Regim alimentar sau sistem de alimentație format (numai) din vegetale (și din produse lactate). [Pr.: -ri-a-] – Vegetarian + suf. -ism. Cf. fr. végétarisme. Vezi definitia »