Definita cuvantului șuvoi
ȘUVÓI, șuvoaie, s. n. Curent de apă care se scurge cu repeziciune pe locuri înclinate (în urma ploilor mari sau a topirii zăpezilor); p. ext. curs de apă (cu debit rapid). ♦ Ploaie abundentă și repede. ♦ Fig. Val, mulțime de oameni (în mișcare). ♦ Fig. Debit, flux verbal. [Var.: șivói s. n.] – Din magh. sió (după puvoi).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu șuvoi
(?) PAPIȚÓI, papițoi, s.m. Jucărie (ursuleț, cățelus etc.) de pluș; ceva care seamănă cu o asemenea jucărie. Vezi definitia »
marțafói (marțafói), s. m. – Șmecher, potlogar. Origine necunoscută. Din pol. marcovy „flăcău tomnatic” (Cihac, II, 189), pare puțin probabil, dată fiind extensiunea cuvîntului. Relația cu mag. márcafank „gogoașă” (Scriban) e întîmplătoare. Poate ar trebui legat de sl. mreti „a muri”, cf. sb. mrtca „cadavru”, mrtvan „om fără putere”. – Der. marțafoaică, s. f. (vagaboandă). Vezi definitia »
COSÓI s. n. Piele netăbăcită, transparentă din care se confecționează curelușe de cusut și de legat. – Et. nec. Vezi definitia »
pleșói, pleșói, adj. m. (reg.; despre boi) cu coarnele crescute în părți. Vezi definitia »
ogoí (ogoiésc, ogoít), vb. A liniști, a împăca. – Var. ogoia. Sl., dar lipsește veriga cea mai apropiată, cf. v. sb. goi „pace”, sb. ugoiti „a crește”. – Der. ogoi, s. n. (liniște, calm); neogoi(a)t, adj. (neconsolat). Vezi definitia »