POPÍC, popice, s. n. 1. (La pl.) Joc distractiv la care se folosesc nouă bucăți de lemn cilindrice, fasonate la strung și așezate într-o anumită ordine, jucătorii urmărind să răstoarne cât mai multe dintre ele de la distanță, cu o bilă mare de lemn aruncată pe un jgheab; (și la sg.) fiecare dintre cele nouă piese ale jocului. ♦ (La pl.) Popicărie. 2. Piesă mică de lemn folosită ca proptea în construcția tunelurilor. [Var.: (reg.) popícă s. f.] – Pop¹ + suf. -ic. Vezi definitia »

plămâníc, -ă, adj., s.m. și f. 1. (înv.) (persoană) care suferă de tuberculoză pulmonară. 2. (reg.) plantă erbacee acvatică cu rizom lung, cu flori galbene și cu frunze lucitoare care plutesc la suprafața apei; plutică. Vezi definitia »

PARODÍSTIC, -Ă adj. Referitor la parodie; parodic. [< it. parodistico, cf. germ. parodistisch]. Vezi definitia »

CATASTRÓFIC, -Ă, catastrofici, -ce, adj. Catastrofal. – Din fr. catastrophique. Vezi definitia »

DRÁSTIC, -Ă adj. Aspru, energic, brutal. ◊ (Med.; despre purgative) Cu efect puternic și rapid. [< fr. drastique, it. drastico, cf. gr. drastikos – tare]. Vezi definitia »