córfă (córfe), s. f. – Paner, coșuleț. Germ. Korb, prin intermediul pronunțării săș. korf (Borcea 183). Diez, Gramm., I, 260, îl punea greșit în legătură cu lat. corbis. În Trans. Vezi definitia »

fârțoágă, fârțoáge, s.f. (reg.) femeie ușuratică, zglobie, zburdalnică. Vezi definitia »

DEPREÚNĂ adv. Împreună. – De⁴ + pre + una. Vezi definitia »

GALACTOPOIÉZĂ s.f. Galactogeneză. [< fr. galactopoïèse]. Vezi definitia »

ENCLUSÚRĂ s. f. împrejmuire a terenurilor agricole obștești, în scopul transformării lor în pășuni, în Anglia, în sec. XV-XVIII. (< fr. enclusure) Vezi definitia »