CANÁL s. n. 1. albie artificială (râu, fluviu) destinată navigației, irigării unei regiuni etc. ◊ braț de mare între două țărmuri apropiate. ◊ arteră de circulație pe apă. 2. conductă prin care se transportă apă sau alte lichide. 3. formație anatomică tubulară. ♦ ~ rahidian = canalul din vertebre care conține măduva spinării. ◊ (bot.) cavitate cilindrică drept conduct sau receptacul. 4. mijloc de transmisiune unilaterală a programelor sonore sau vizuale destinate difuzării publice (în televiziune). ◊ cale de acces a informațiilor într-un sistem electronic de calcul. (< fr. canal, lat. canalis) Vezi definitia »

MATRICEÁL, -Ă adj. referitor la matrice. (< fr. matricial) Vezi definitia »

PERITUMORÁL, -Ă adj. din jurul unei tumori. (< peri- + tumoral) Vezi definitia »

ARHIDUCÁL, -Ă, arhiducali, -e, adj. Care aparține arhiducelui, referitor la arhiduce. – Din fr. arhiducal. Vezi definitia »

a gândi cu cortexul vaginal expr. (glum. – d. femei) a lua o hotărâre pripită; a judeca greșit (ceva sau pe cineva). Vezi definitia »