Definita cuvantului radiotehnică
RADIOTÉHNICĂ s.f. 1. Tehnica emisiunii, a recepției și a utilizării undelor electromagnetice de înaltă frecvență. 2. Tehnica fabricării aparatajului pentru radiocomunicații. [Gen. -cii. / cf. fr. radiotechnique].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu radiotehnică
HORÁIȚĂ, horaițe, s. f. Drum format în mod natural, prin circulație, între casele unei localități rurale. [Pr.: -ra-i-] – Et. nec. Vezi definitia »
posâchíță s.f. (reg.) murdărie. Vezi definitia »
a fi tare în gușă expr. (peior.) a fi bogat. Vezi definitia »
MUCINÓZĂ s.f. (Med.) Boală caracterizată prin infiltrarea mucinei în țesuturi. [< fr. mucinose]. Vezi definitia »
CITOCINÉZĂ, citocineze, s. f. (Biol.) Diviziune a unei celule care urmează după diviziunea nucleului. – Din fr. cytokinèse. Vezi definitia »