ȘAH s.n. 1. Joc de origine orientală care se joacă pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele albe și negre cu ajutorul a 32 de piese de valoare diferită. 2. Mișcare în cursul acestui joc prin care se pune în pericol regele sau regina adversarului. ♦ A ține (pe cineva) în șah = a limita jocul adversarului la apărarea regelui: (fig.) a ține pe cineva sub presiune. 3. Totalitatea pieselor cu care se joacă șah (1). [Pl. -huri. / < germ. Schach]. Vezi definitia »

GERÁH, gerahi, s. m. (Turcism înv.) Chirurg. – Din tc. cerrăh. Vezi definitia »

MONÁH, monahi, s. m. Călugăr. [Var.: monác s. m.] – Din sl. monahŭ, ngr. monahós. Vezi definitia »

ȘMAH s. n. (Germanism) Gust (rău) pe care îl capătă uneori mâncărurile sau băuturile. – Germ. [Ge]schmack. Vezi definitia »

leáh (leáhuri), s. n. – Dependințe, accesorii. – Var. leau. Sl. lecha „scîndură, arie”. Vezi definitia »