Definita cuvantului rechiziție
RECHIZÍȚIE s.f. Măsură excepțională prin care statul obligă pe cetățeni la anumite servicii sau la cedarea unor bunuri necesare în anumite perioade. [Gen. -iei, var. rechizițiune s.f. / cf. fr. réquisition, lat. requisitio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rechiziție
RADIOCARDIOGRAFÍE s. f. metodă pentru studiul activității cardiace cu substanțe radioactive. (< fr. radiocardiographie) Vezi definitia »
SIMONÍE s. f. trafic cu obiecte sfinte, vânzare de bunuri spirituale, de funcții ecleziastice. (< fr. simonie) Vezi definitia »
PARAPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale (percepția extrasenzorială, telepatia etc.) care nu sunt încă explicate științific; metapsihologie. – Din fr. parapsychologie. Vezi definitia »
BRADIGLOSÍE s. f. bradilalie. (< fr. bradyglossie) Vezi definitia »
POLNOGLASÍE s. f. Fenomen lingvistic caracteristic limbilor slave de est, care constă în prezența grupurilor de sunete „oro”, „olo”, „ere” între consoane, corespunzând grupurilor „ra”, „la”, „re”, „le” din vechea slavă. – Din rus. polnoglasie. Vezi definitia »