Definita cuvantului recluziune
RECLUZIÚNE s.f. 1. (În trecut) Pedeapsă de drept comun, constând în pierderea libertății și supunerea la muncă. 2. (Liv.) Starea cuiva care trăiește singur, retras de lume; schimnicie. [Var. recluzie s.f. / cf. fr. réclusion, lat. reclusio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu recluziune
REBELIÚNE s. f. răzvrătire prin acte de violență și de amenințare cu forța față de organele de stat. (< fr. rébellion, germ. Rebellion) Vezi definitia »
ABSOLUȚIÚNE s.f. 1. Scutire, iertare de pedeapsă a unui acuzat când faptul imputabil nu este prevăzut de lege sau când săvârșirea lui a fost justificată. 2. Iertare a păcatelor (dată de obicei de către papă). [Pron. -ți-u-. / cf. lat. absolutio, fr. absolution]. Vezi definitia »
TELEVIZIÚNE s. f. 1. tehnică a transmiterii la distanță cu ajutorul mijloacelor de telecomunicație a unor imagini în mișcare. 2. instituție care asigură elaborarea și difuzarea emisiunilor prin televiziune (1). (< fr. télévision) Vezi definitia »
INTROGRESIÚNE s. f. formare de hibrizi interspecifici fertili, ca urmare a pătrunderii unei gene străine în genofondul unei populații. (< engl. introgression) Vezi definitia »
PITCHPINE [PICI-PÁIN] s. m. arbore exotic din familia coniferelor, al cărui lemn dur, galben cu vine roșietice, servește la confecționarea mobilelor de lux și la construirea de nave. (< engl. pitchpine) Vezi definitia »