ECLATÁNT, -Ă adj. (Rar) Strălucitor, impresionant. ♦ Răsunător. [< fr. éclatant]. Vezi definitia »

BUNT, bunturi, s. n. (Înv. și reg.) Conspirație; răscoală. – Din pol., rus. bunt. Vezi definitia »

VICARIÁNT, -Ă adj. (Biol.; despre specii sau varietăți) Care se substituie reciproc; care au mai multe arii de răspândire. ♦ (Despre un organ anatomic) Capabil de a compensa insuficiența unui alt organ. [Pron. -ri-ant. / < fr. vicariant, cf. lat. vicarius – înlocuitor]. Vezi definitia »

DILETÁNT, -Ă s. m. f. cel care se ocupă de o știință, artă sau tehnică numai din plăcere, fără a fi profesionist ori specialist; amator. ◊ (peior.) cel care îndeplinește o activitate în mod neglijent și fantezist, neavând o pregătire de specialitate satisfăcătoare. (< fr. dilettante) Vezi definitia »

VICARIÁNT, -Ă, vicarianți, -te, adj. (Anat.; despre organe) Care exercită o funcție compensatorie, putând chiar să se substituie altui organ. [Pr.: -ri-ant] – Din fr. vicariant. Vezi definitia »