Definita cuvantului recunoaștere
RECUNOÁȘTERE s.f. Acțiunea de a recunoaște și rezultatul ei. ♦ (Jur.) Act prin care un copil născut în afara căsătoriei dobândește o condiție juridică asemănătoare celei a copilului născut în căsătorie. [< recunoaște].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu recunoaștere
CONSILIÉRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a consilia și rezultatul ei; sfătuire. [< consilia]. Vezi definitia »
TIMBRÁRE, timbrări, s. f. Acțiunea de a timbra și rezultatul ei. – V. timbra. Vezi definitia »
AUTOREGLÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a (se) autoregla; autoreglaj ; reglare automată. ♦ Proprietate a unui sistem biologic, cibernetic de a recepționa informația, de a o transmite elementelor sistemului și de a selecționa răspunsul cel mai adecvat. [< auto1- + reglare]. Vezi definitia »
IGNIFUGÁRE s.f. Acțiunea de a ignifuga și rezultatul ei. [< ignifuga]. Vezi definitia »
ADMÍTERE s.f. Acțiunea de a admite. ◊ Examen de admitere = examen de primire într-o școală. [< admite]. Vezi definitia »