INCHIZIȚIÚNE s.f. v. inchiziție. Vezi definitia »

PERCHEZIȚIÚNE s.f. v. percheziție. Vezi definitia »

RAȚIÚNE, (2, 3) rațiuni, s. f. 1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gândi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; p. ext. judecată, minte. ♦ Treapta a doua a cunoașterii, caracterizată prin faptul că operează cu noțiuni, judecăți și raționamente. 2. Temei, motiv, justificare. ◊ Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. ◊ Expr. Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. (Mat.) Rație (2). [Pr.: -ți-u-] – Din lat. ratio, -onis. Vezi definitia »

BRISBANE [brizbein], oraș în E Australiei, port la Oc. Pacific, centru ad-tiv al statului Queensland; 1,22 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicații. Centru ind. (asamblări de automobile, șantier naval, mașini agricole, prelucr. petrolului, conserve din carne, produse textile, din piele, zahăr). Export de lînă, carne, zahăr, materii prime. Universitate. Muzee. Întemeiat în 1824 ca loc de detenție. Vezi definitia »

INTERLOCUȚIÚNE s.f. Convorbire. ♦ Hotărâre judecătorească care precedă sentința finală a unui proces. [Var. interlocuție s.f. / < fr. interlocution, cf. lat. inter – între, loquor – a vorbi]. Vezi definitia »