abrazív, -ă adj., s. n. (corp, material dur) capabil a roade prin frecare. (< fr. abrasif) Vezi definitia »

ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care cedează electroni, putând elibera ioni pozitivi. [Cf. fr. électropositif]. Vezi definitia »

DESCRIPTÍV, -Ă adj. care descrie; cu descrieri. (< fr. descriptif, lat. descriptivus) Vezi definitia »

COPULATÍV, -Ă adj. 1. (despre conjuncții) care leagă (părți de) propoziții de același fel. ♦ verb ~ = verb în alcătuirea predicatului nominal, făcând legătura între subiect și numele predicativ; copulă (1); propoziție ~ă = propoziție coordonată legată prin asociere de coordonata ei. 2. (log.; despre judecăți afirmative) care are mai multe subiecte legate de același predicat. (< fr. copulatif, lat. copulativus) Vezi definitia »

ANTICONVULSÍV, -Ă adj., s. n. (remediu) care combate convulsiile. (< fr. anticonvulsif) Vezi definitia »