SCÓRIE, scorii, s. f. 1. Zgură. 2. Strat de oxid negru format la suprafața unei piese de oțel încălzite la temperaturi înalte. 3. (În sintagma) Scorie vulcanică = material provenit din lava vulcanilor incomplet degazificată în contact cu apa. – Din fr. scorie, lat. scoria. Vezi definitia »

GAMOLOGÍE s.f. (Liv.) Tratat asupra căsătoriei; discuție teoretică asupra căsătoriei. [Gen. -iei. / < fr. gamologie, cf. gr. gamos – căsătorie, logos – studiu]. Vezi definitia »

ANALOGÍE s.f. Asemănare între două sau mai multe situații, obiecte, fenomene, noțiuni etc., considerate din anumite puncte de vedere. ♦ Asemănare parțială în ceea ce privește forma sau conținutul a două elemente de limbă, care determină modificarea unuia dintre ele sub influența celuilalt; schimbarea produsă. [Gen. -iei, var. (înv.) analoghie s.f. / < analogie, cf. lat., gr. analogia – raport]. Vezi definitia »

PARAZITEMÍE s.f. Prezența unor paraziți în sânge. [Gen. -iei. / < fr. parasitémie]. Vezi definitia »

TARSECTOMÍE s. f. ablațiune a unuia sau a mai multor oase ale tarsului¹. (< fr. tarsectomie) Vezi definitia »