CLARITÁTE s. f. 1. Însușirea unor obiecte de a fi clare (1); limpezime, puritate. 2. Calitate a sunetelor sau a vocii de a răsuna distinct, precis. 3. Calitate a gândirii, a exprimării, a stilului de a fi clare, deslușite, lămurite. ◊ Loc. adv. Cu claritate = cu precizie; clar, limpede, lămurit. – Din lat. claritas, -atis, fr. clarté. Vezi definitia »

MALIȚIOZITÁTE s.f. (Liv.) Maliție, înțepătură, răutate. [Pron. -ți-o-. / cf. lat. malitiositas, it. maliziosità]. Vezi definitia »

este atunci cand simti ca iti explodeaza penisu =)))) Vezi definitia »

ABSCONSITÁTE s.f. (Liv.) Caracter abscons. [< abscons + -itate]. Vezi definitia »

EVENTUALITÁTE s.f. Situație care s-ar putea ivi; împrejurare viitoare posibilă. [Pron. -tu-a-. / cf. it. eventualità, fr. éventualité]. Vezi definitia »