Definita cuvantului refuza
REFUZÁ vb. I. 1. tr. A nu primi, a nu accepta, a respinge (ceva). ♦ A nu da (ceva ce ți s-a cerut). ♦ A se priva de ceva, a renunța la ceva. 2. intr. (Mar.; despre vânt) A se roti spre prora navei. [P.i. refúz. / < fr. refuser].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu refuza
COMPLEMENTARIZÁ, complementarizéz, vb. I. Refl. (Rar) A deveni complementar la ceva; a se completa, a se întregi. – Complementar + suf. -iza. Vezi definitia »
METALIZÁ vb. I. tr. A depune o peliculă metalică (prin anumite procedee) pe suprafața unui obiect. ♦ A da un luciu metalic. [< fr. métalliser]. Vezi definitia »
numerizá, numerizéz, vb. I (reg.) a numerota. Vezi definitia »
ACUZÁ, acúz, vb. I. Tranz. 1. A învinui, a învinovăți. 2. (Franțuzism) A arăta, a vădi, a manifesta. – Din fr. accuser, lat. accusare. Vezi definitia »
DEMUTIZÁ vb. I. tr. A educa pe surdomuți în înțelegerea limbajului. [Et. incertă]. Vezi definitia »