Definita cuvantului refuzare
REFUZÁRE s.f. Acțiunea de a refuza; refuz. [< refuza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu refuzare
FEȘTELÍRE, feșteliri, s. f. Acțiunea de a (se) feșteli și rezultatul ei. – V. feșteli. Vezi definitia »
GRÁNGURE s. m. v. grangur. Vezi definitia »
DESFIGURÁRE s.f. Acțiunea de a (se) desfigura și rezultatul ei; sluțire. [< desfigura]. Vezi definitia »
PREAPRÍNDERE s. f. aprindere prematură a combustibilului în cilindrii unui motor cu ardere internă. (< pre- + aprindere) Vezi definitia »
RECONFORTÁRE, reconfortări, s. f. Acțiunea de a reconforta și rezultatul ei. – V. reconforta. Vezi definitia »