Definita cuvantului reificare
REIFICÁRE s.f. (Fil.) Concretizare, materializare (a unei idei). ♦ Proces prin care relațiile sociale îmbracă forma unor relații obiectuale, omul însuși devenind din agent conștient al proceselor sociale simplu obiect, lucru, instrument al acestora. [< engl. reification, cf. lat. res – lucru].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu reificare
REÎNVIÉRE, reînvieri, s. f. Faptul de a reînvia. [Pr.: -vi-e-] – V. reînvia. Vezi definitia »
INTRODÚCERE s.f. 1. Acțiunea de a (se) introduce și rezultatul ei. ♦ Parte de început, parte introductivă (a unei opere etc.). ♦ Partea de la început a unei piese muzicale, scrisă într-o mișcare aparte și având un caracter deosebit; denumirea primei părți a suitei. 2. Studiul pregătitor asupra noțiunilor elementare ale unei științe. [< introduce]. Vezi definitia »
DISCUTÁRE s. f. Faptul de a discuta. – V. discuta. Vezi definitia »
ABORDÁRE, abordări, s. f. Acțiunea de a aborda. Vezi definitia »
DEMODÁRE, demodări, s. f. Faptul de a se demoda; învechire, perimare. – V. demoda. Vezi definitia »