măzănáie, măzăníi, s.f. (reg.) umflătură pe trunchiul copacilor; lemn cu noduri mari; tumoare. Vezi definitia »

PREFIXÁȚIE s. f. prefixare. (< fr. préfixation) Vezi definitia »

ECOTOMOGRAFÍE s. f. metodă de exploatare medicală, pe principiul reflexiei ecoului produs de un ultrasunet care întâlnește un obstacol, putând diferenția astfel structurile de consistență dintr-un organ. (< fr. échotomographie) Vezi definitia »

ENTOMOFILÍE s. f. polenizare la plantele entomofile; entomogamie. (< fr. entomophilie) Vezi definitia »

abjuráție s. f. abjurare. (< fr. abjuration, lat. abiuratio) Vezi definitia »