páră s.f. (pop.) 1. flacără, vâlvătaie, dogoare. 2. (fig.; înv.) tărie, intensitate. 3. (fig.; înv.) sentiment puternic; înflăcărare, chin sufletesc, dorință chinuitoare, foc. 4. (adv.; pe lângă verbul a roși) foarte intens, foarte tare. 5. (înv.) emanație puternică, exalație. 6. (înv.) sul de fum. 7. (reg.) trăznet. 8. (reg.) tăișul toporului. Vezi definitia »

PERIVASCULARÍTĂ s. f. inflamație a spațiilor perivasculare. (< fr. périvascularite) Vezi definitia »

pirchínă, pirchíne, s.f. (reg.) bibilică, câță. Vezi definitia »

IZOANABÁZĂ s. f. linie care unește punctele în care scoarța terestră are aceeași viteză de înălțare. (< engl. isoanabase) Vezi definitia »

HETEROGRÉFĂ s.f. (Med.) Grefă² în care grefonul provine de la o altă specie; heteroplastie. [Var. eterogrefă s.f. / < fr. hétérogreffe]. Vezi definitia »