PLASTOGRÁF, -Ă s. m. f. cel care plastografiază. (< ngr. plastografos) Vezi definitia »

TONOGRÁF s. n. tonometru înregistrator. (< engl. tono-graph) Vezi definitia »

CROMATOGRÁF s. n. aparat folosit în cromatografie. (< fr. chromatographe) Vezi definitia »

HIALOGRÁF, hialografe, s. n. Instrument cu dispozitive reglabile, cu ajutorul căruia se pot desena mecanic perspective. [Pr.: hi-a-] – Din fr. hyalographe. Vezi definitia »

SCINTISCANOGRÁF s. n. aparat cu ajutorul căruia, pe baza unui sistem de fotografiere, se pot determina cu precizie regiunile bolnave ale glandei tiroide. (< fr. scintiscanographe) Vezi definitia »