ADMONIȚIÚNE, admonițiuni, s. f. 1. Cercetare făcută de judecător. 2. (Rar) Admonestare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. admonition, lat. admonitio, -onis. Vezi definitia »

CASAȚIÚNE¹ s.f. Piesă instrumentală asemănătoare serenadei, care se deschide cu un marș. [< germ. Kassation, it. cassazione]. Vezi definitia »

COMPARAȚIÚNE s. f. v. comparație. Vezi definitia »

PÓIMÂINE adv. 1. În ziua care urmează celei de mâine. ◊ (Reg.) Poimâinea ailaltă (sau cealaltă) = răspoimâine. ◊ Expr. Ca mâine, poimâine = în curând, peste puțin timp. 2. (În corelație cu „mâine”) Curând; în viitor, cândva. – Lat. post + mane. Vezi definitia »

PURÁNE s. f. pl. colecție de texte brahmane, de după Vede, care glorifică cu precădere pe Vișnu. (< germ. Puranas) Vezi definitia »