Definita cuvantului repica
REPICÁ vb. I. 1. A transplanta, a replanta. 2. A reface, a drege un pavaj prin înlocuirea pietrelor deteriorate. [P.i. -chez și repíc. / < fr. repiquer].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu repica
BOJINCA, Damaschin (1802-1869, n. sat Gîrliște, jud. Caraș-Severin), jurist și publicist român. Profesor de drept civil și roman la Academia Mihăileană din Iași, ministru de Justiție (1860-1861); susținător al ideilor promovate de Școala Ardeleană. Vezi definitia »
cacamaca s. invar. lucru lipsit de valoare sau sens; fleac; aiureală. Vezi definitia »
(epoca) s.f., g.-d. Antichității Vezi definitia »
DURIFICÁ, durific, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face (mai) dur1 (1), mai tare. – Din dur1. Vezi definitia »
CLÓNCA interj. v. clonc1. Vezi definitia »