PROIECTÍL, proiectile, s. n. Corp metalic exploziv aruncat în spațiu de o armă de foc sau lăsat să cadă asupra unei ținte, pentru a o distruge. ◊ Proiectil-rachetă = rachetă alcătuită dintr-un proiectil obișnuit prevăzut cu un motor-rachetă pentru a-i asigura propulsia. [Pr.: pro-iec-] – Din fr. projectile. Vezi definitia »

REPERÁBIL, -Ă adj. care se poate repera. ◊ (lingv.) care poate fi întâlnit într-o frază corectă. (< fr. repérable) Vezi definitia »

DETERMINÁBIL, -Ă adj. care poate fi determinat. (< fr. déterminable) Vezi definitia »

CHEIL- v. cheilo-. Vezi definitia »

IMPREGNÁBIL, -Ă adj. care poate fi impregnat. (< fr. imprégnable) Vezi definitia »