Definita cuvantului rezervație
REZERVÁȚIE s.f. 1. Teritoriu cu plante, animale și formații geologice rare, pe care este oprită prin lege orice transformare. 2. Limite teritoriale într-un stat înăuntrul cărora sunt obligate să locuiască anumite grupuri de băștinași. [Gen. -iei, var. rezervațiune s.f. / cf. fr. réservation].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rezervație
GRAFÍE, grafii, s. f. Mod de redare în scris a cuvintelor; scriere. ♦ Fel specific de a scrie al cuiva; scris1. ♦ Linie specifică a unui desen, care caracterizează pe autorul lui. – Din fr. graphie. Vezi definitia »
ANIZURÍE s. f. stare în care debitul urinar variază. (< fr. anisurie) Vezi definitia »
GAMOLOGÍE s.f. (Liv.) Tratat asupra căsătoriei; discuție teoretică asupra căsătoriei. [Gen. -iei. / < fr. gamologie, cf. gr. gamos – căsătorie, logos – studiu]. Vezi definitia »
EURITMÍE s. f. 1. îmbinare armonioasă de sunete, linii, proporții etc. 2. (med.) ritm regulat al pulsului. 3. funcționare regulată a oricărei activități organice ritmice. (< fr. eurythmie, lat. eurhythmia, gr. eurythmia) Vezi definitia »
íie (-íi), s. f. – 1. Parte inferioară a pîntecelui. – 2. La cai, chișiță. – Var. ie. Mr. ile. Lat. ῑlia (Pușcariu 773; Candrea-Dens., 816; REW 4260; DAR), cf. alb. ijë, v. fr. illes. Pentru semantism cf. sensurile sp. empeine. Cuvînt rar, aproape uitat, fără îndoială din rațiuni de omonimie. Vezi definitia »