VIBRÁTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Cu vibrații. // s.n. 1. Calitate specială a vocii dată de vibrațiile sistemului muscular al aparatului vocal. 2. Efect obținut la un instrument cu coarde prin mișcări de oscilație a arcușului. [< it. vibrato]. Vezi definitia »

MONOFÓTO s. n. Monotip adaptat pentru culegerea prin fotografiere. – Din germ. Monophoto. Vezi definitia »

OTTOCÉNTO s. n. sec. XIX în cultura și arta italiană. (< it. ottocento) Vezi definitia »

MÓTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Con moto = mișcat, cu mișcare foarte repede. [< it. moto]. Vezi definitia »

LEGÁTO adv. (Indică modul de executare a unui grup de note muzicale) Fără nici o întrerupere între sunete, în mod continuu. – Cuv. it. Vezi definitia »