VÂNZOLÍT s. n. (Rar) Vânzoleală. – V. vânzoli. Vezi definitia »

BIPARTÍT, -Ă adj. 1. alcătuit din două părți. 2. bilateral (3). (< fr. biparti, lat. bipartitus) Vezi definitia »

jintuít s.n. (pop.) 1. storsul coșului de zer prin frământare. 2. amestecarea unui lichid dintr-un vas prin clătinare. 3. (fig.) bătaie. 4. (fig.) stoarcerea unui om de avere de către cineva. 5. scursură grasă din cașul dulce frământat. Vezi definitia »

surucluít, surucluítă, adj. (reg.) constrâns, obligat (la ceva). Vezi definitia »

pioncăít¹, pioncăíturi, s.n. (reg.) 1. strigătul curcilor. 2. voce sau glas subțire; pițigăit, pițigăială. 3. vedere slabă; pioncăială. 4. migală. Vezi definitia »