contenționez, vb. I. Tranz. 1. restricționarea libertății de mișcare (a unei persoane, a unei părți a corpului) prin mijloace specifice protejate, care nu permit vătămări corporale/ distrugeri Vezi definitia »

POLIGÉN, -Ă adj. (mat.) funcție ~ă = funcție a unei variabile complexe care admite mai multe derivate pentru o valoare dată a variabilei. (< fr. polygène) Vezi definitia »

EPARVÉN, eparvene, s. n. Tumoare osoasă care se formează uneori la încheietura piciorului dinapoi la cai sau, mai rar, la boi; os mort – Din fr. éparvin. Vezi definitia »

ȘÚMEN, Ă, șumeni, – e, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – Din sl. šumĩnŭ. Vezi definitia »

TROMBOGÉN, -Ă adj. Care produce tromboză. // s.n. Globulină din sânge care, sub acțiunea trombochinazei, generează trombina; protrombină. [< fr. thrombogène]. Vezi definitia »