ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Neatent, distrat; indiferent. – Fr. absent (lat. lit. absens, -ntis). Vezi definitia »

CONSERVÁNT, -Ă, conservanți, -te, adj., s. n. 1. Adj. Care conservă, care păstrează. 2. S. n. Substanță folosită în scopul împiedicării fermentației unor produse alimentare sau de altă natură. – Conserva + suf. -ant. Vezi definitia »

PIROMÁNT, -Ă, piromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică piromanția. – Din it. piromante. Vezi definitia »

BRIZÁNT, -Ă adj. Care se descompune într-un timp foarte scurt, dezvoltând gaze sub presiune. // s.m.pl. Valuri care se sparg în apropierea țărmului, lovindu-se de funduri puțin adânci sau de stânci. ♦ Obstacol, colț de stâncă de care se izbesc valurile. [< fr. brisant]. Vezi definitia »

PAVIMÉNT s. n. pardoseală, pavaj din marmură, mozaic, piatră sau plăci ceramice. (< lat. pavimentum) Vezi definitia »