ENTEROPEXÍE s.f. (Med.) Fixare a intestinului la peretele abdominal. [Gen. -iei. / < fr. entéropexie]. Vezi definitia »

ENTELEHÍE s.f. Termen folosit de Aristotel, însemnând scopul lăuntric care ar sta la baza dezvoltării materiei și ar determina în mod finalist întregul proces al dezvoltării ei. [Gen. -iei. / < fr. entéléchie, cf. gr. entelecheia – activitate]. Vezi definitia »

LITOCROMÍE, litocromii, s. f. Procedeu tipografic de reproducere a picturii în culori. – Din fr. lithochromie. Vezi definitia »

TURCOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază limba, cultura și civilizația turcă. – Din germ. Turkologie. Vezi definitia »

SEPTICOLOGÍE s. f. studiu al comportării organismului în cursul bolilor infecțioase. (< fr. septicologie) Vezi definitia »