IMBRICÁȚIE, imbricații, s. f. Ornament sculptat în relief, pictat sau traforat, care imită solzii de pește sau țiglele de pe un acoperiș. – Din fr. imbrication. Vezi definitia »

PIROMETRÍE s. f. ansamblu de procedee pentru determinarea temperaturilor înalte ale corpurilor. ◊ ramură a fizicii care studiază măsurarea acestor temperaturi. (< fr. pyrométrie) Vezi definitia »

TRANSMIGRÁȚIE, transmigrații, s. f. Concepție religioasă potrivit căreia sufletul dintr-un corp trece, după moarte, în alt corp. – Din fr. transmigration, lat. transmigratio. Vezi definitia »

SPECTROMETRÍE s. f. Ansamblul procedeelor de utilizare a spectrometrelor. ♦ Comparare a intensităților luminoase a două radiații monocromatice. – Din fr. spectrométrie. Vezi definitia »

DIPLOPÍE s.f. Vedere dublă, cauzată de paralizia mușchilor ochilor. [Gen. -iei. / < fr. diplopie, cf. gr. diploos – dublu, opsis – vedere]. Vezi definitia »