dumínică (dumínici), s. f. – Ultima zi a săptămînii. – Var. duminecă, (Olt.) dúminică. Mr., megl. duminică, istr. dumireke. Lat. (dies) domĭnĭca (Cihac, I, 80; Pușcariu 557; Candrea-Dens., 506; REW 2738); cf. it. domenica (calabr., sicil. duminica), prov. dominica, fr. dimanche, cat. dominica, sp., port. domingo. Cf. duminicea. Pentru var. dúminică, cf. Graur, BL, IV, 77. Vezi definitia »

FILONECRÓZĂ s. f. proces de mortificare a frunzelor. (< fr. phyllonécrose) Vezi definitia »

chinzuitúră, s.f. (reg., înv.) chinuire, torturare; instrument de tortură. Vezi definitia »

DERMÍTĂ, dermite, s. f. Inflamație a pielii provocată de diferite cauze mecanice, fizice, infecții etc.; dermatită (1). – Din fr. dermite. Vezi definitia »

MACULATÚRĂ s.f. Hârtie veche, deșeuri de tipografie și de legătorie folosite pentru ambalaj sau ca materie primă pentru fabricarea cartonului. ♦ (Fig.) Literatură de proastă calitate, scriere fără valoare. [Cf. fr. maculature, germ. Makulatur]. Vezi definitia »