ȘLEFUÍT², -Ă, șlefuiți, -te, adj. 1. Cizelat, lustruit. ♦ Fig. Manierat, rafinat. 2. (Despre pietre prețioase, cristale) Cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele. – V. șlefui. Vezi definitia »

vâslít s. n., pl. vâslíturi Vezi definitia »

ytrocerít (y-tro-) s. n. Vezi definitia »

KAINÍT s. n. mineral din sulfat de magneziu și clorură de potasiu, hidratate natural. (< fr. kaïnite) Vezi definitia »

MIOCÍT, miocite, s. n. (Biol.) Celulă musculară. [Pr.: mi-o-] – Din fr., engl. myocyte. Vezi definitia »