DERAIÁ vb. intr. 1. (despre tren, tramvai, metrou) a sări de pe șine. 2. (fig.) a devia de la subiect, a divaga. ◊ (p. ext.) a ieși din normal; a înnebuni, a se sminti. (< fr. dérailler) Vezi definitia »

definitia pumnului Ëste partea de vorbire ce muta maxilarul dintró parte in alta si raspunde la intrebarea „Mai vrei?” Vezi definitia »

reletia de la parte la intreg Vezi definitia »

CONSILIÁ vb. tr. a sfătui. (< fr. conseiller, lat. consiliari) Vezi definitia »

LICENȚIÁ, licențiez, vb. I. Tranz. (Rar) A concedia pe cineva dintr-un serviciu. [Pr.: -ți-a] – Din fr. licencier (după licență). Vezi definitia »