monstránță (-țe), s. f. – Custodie. Germ. Monstranz (Candrea). Se folosește numai în cultul catolic. Vezi definitia »

RENÚRĂ, renuri, s. f. (Tehn.) Canelură. – Din fr. rainure. Vezi definitia »

SFÂRÂIÁLĂ, sfârâieli, s. f. Sfârâit. [Pr.: -râ-ia-] – Sfârâi + suf. -eală. Vezi definitia »

NÁVĂ s. f. 1. vas plutitor de dimensiuni mari, amenajat și echipat pentru a se deplasa pe, sau sub apă; vapor. 2. aeronavă. ♦ ~ cosmică = astronavă. 3. partea centrală a unei biserici creștine; naos, nefă. (< fr., it. nave, lat. navis) Vezi definitia »

HOLERÍNĂ s. f. afecțiune benignă, asemănătoare cu holera, neepidemică. (< fr. cholérine) Vezi definitia »