CHERSONES 1. C. Tracic, denumire antică a reg. situate în N bazinului M. Egee, în actuala Pen. Gallipoli. Colonizat de ionieni la sfîrșitul sec. 8 î. Hr., a constituit un important punct de contact între civilizația greacă și cea sud-tracică. 2. C. Tauric, denumire antică a Pen. Crimeea. Cetățile grecești ale C.T. au creat în sec. 5 î. Hr. Regatul Bosporan sau Bosporul Cimmerian, cu reșed. la Panticapaion (azi Kerci). Cucerit de Regatul Pont, condus de Mithridates VI Eupator. C.T. a fost anexat apoi de către Roma (63 î. Hr.). 3. Colonie grecească în Pen. Crimeea, în apropierea actualului oraș Sevastopol, fundată în sec. 5 î. Hr. A întreținut legături comerciale cu orașele grecești din Dobrogea, Histria, Tomis și Callatis. Vezi definitia »

ASTYAGES, ultimul rege al Mediei (c. 585-550 î. Hr.); a fost înfrînt în 550 î. Hr. de Cirus II, Media devenind o provincie a Imp. Persan. Vezi definitia »

EXPRÉS¹, -Ă, expreși, -se, adj. (În sintagmele) Tren expres (și substantivat, n.) = tren care merge cu viteză mare, oprindu-se numai în stațiile importante. Scrisoare (recomandată) expresă sau colet expres = scrisoare sau colet care ajunge la destinație mai repede, în schimbul unei suprataxe. Bufet expres (și substantivat, n.) = bufet în care se servesc, foarte repede și la prețuri populare, micul dejun, cina sau numai aperitive, gustări, minuturi. [Pl. și: (substantivat, n.) expresuri] – Din fr. express. Vezi definitia »

ACCÉS s.n. 1. Posibilitate de a ajunge, de a pătrunde într-un anumit loc, la cineva etc.; intrare, loc pe unde se pătrunde undeva. 2. (Med.) Simptome care apar brusc și determină o stare acută a unei boli. ♦ (Fig.) Izbucnire trecătoare și violentă a unei stări sufletești. 3. (Cib.) Proprietatea sistemelor de memorie de a permite înregistrarea și regăsirea informației. [Pron. ac-ces, pl. -se, -suri. / < fr. accès, cf. lat. accesus < accedere – a sosi, a ajunge]. Vezi definitia »

BORGES [bórhes], Jorge Luís (1899-1986), poet, prozator și eseist argentinian. Inițiator al avangardismului în poezia latino-americană. Versuri „ultraiste” („Poeme”); povestiri fantastice cu sensuri filozofice („Istoria universală a infamiei”, „Ficțiuni”, „Moartea și busola”); pătrunzător critic literar. Eseuri incisive, surprinzătoare și paradoxale („Inchiziții”). Vezi definitia »