FABIÁN, -Ă, fabieni, -e, s. m. și f. Adept al fabianismului. [Pr.: -bi-an] – Din engl. Fabian [Society]. Vezi definitia »

strămoșán, strămoșáni, s.m. (înv.) descendent. Vezi definitia »

BIERTAN, com. în jud. Sibiu; 3.197 loc. (1991). Cetate sătească cu biserică evanghelică, construită în stil gotic, între 1492 și 1516, cu incintă fortificată; biserica are, în interior, un altar poliptic, cu sculpturi policrome în lemn, cu picturi (1515-1524) și un amvon din piatră, atribuit meșterului Ulrich din Brașov (1523). La B. a fost descoperit un disc de bronz (donarium), în care este înscrisă crucea monogramatică a lui Hristos. Datînd din epoca constantiniană (sec. 4), discul este una din primele dovezi ale creștinării Daciei. Vezi definitia »

GOTCÁN, gotcani, s. m. (Ornit.; reg.) Cocoș-de-munte. – Gotcă + suf. -an. Vezi definitia »

MANCIURIÁN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Manciuria. ◊ (s. f.) limbă tunguză vorbită de manciurieni. (< Manciuria + -ian) Vezi definitia »