CONSERVÁRE s.f. Acțiunea de a conserva; conservațiune. ◊ Instinct de conservare = instinct de apărare la om și la animale, care are ca scop menținerea ființei proprii. [< conserva]. Vezi definitia »

BEATIFICÁRE, beatificări, s. f. Faptul de a beatifica. [Pr.: be-a-] Vezi definitia »

GUIȚÁRE, guițări, s. f. Acțiunea de a guița și rezultatul ei. [Pr.: gu-i-] – V. guița. Vezi definitia »

frângătoáre, frângătóri, s.f. (reg.) 1. meliță. 2. locul unde se melițează. Vezi definitia »

ORTOPTÉRE s.n.pl. Ordin care cuprinde insecte cu patru aripi, dintre care cele dinainte sunt tari și cele dinapoi subțiri; (la sg.) insectă din acest ordin. [Sg. ortopter. / < fr. orthoptères, cf. gr. orthos – drept, pteron – aripă]. Vezi definitia »